Frână, un motănel
Povestea
mea este despre un motănel pe nume Frână.
Da,
ştiu, numele este puţin ciudat. De obicei, când vorbesc cu prietenele mele
despre ghemotoacele noastre de blană, fiecare îmi spune că pe-ai lor îi cheamă
Itsy, Mitshy, Pufi sau mai ştiu eu cum...şi se uită ciudat când le spun că pe
motănelul meu îl cheamă Frână.
Chiar
aşa! Numele lui este Frână, iar povestea numelui său s-a întâmplat acum doi
ani, la un sfârşit de august, când vântul rece bătuse preţ de o săptămână şi
anunţa cu glas tare venirea unei toamne ploioase şi îmbelşugate. Printre rafale
se auzea mieunatul unui pisoi înfometat, abandonat şi zgribulit de frig.
Făcuse
atât de multă zarvă la marginea satului, acolo unde locuiam şi eu cu familia
mea, încât tot cartierul ştia că nişte stăpâni fără inimă abandonaseră un biet
pisoiaş şi-l lăsaseră să moară de foame şi de frig.
Ne-am
dat seama că era foarte precaut şi era o "mâţă deşteaptă" - cum îi
spusese soră-mea - pentru că nu se lăsase prins de niciunul dintre căţeii
vecinului.
Încetul
cu încetul l-am văzut din ce în ce mai des dând târcoale curţii noastre şi
auzeam pisica noastră (care avea la rândul ei, trei pisoi pătaţi) cum îl tot
certa şi alunga şi, în vreo două zile, certurile ei au încetat şi a început să
îl tolereze.
Frână
a devenit în scurt timp un membru al familiei noastre.
Într-o
seară, tatei i s-a făcut milă de el şi i-a turnat într-o cutiuţă de pateu nişte
lăptic proaspăt. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi a doua zi de dimineaţă. În
seara aceleiaşi zile, tata a vrut să-i dea din nou de mâncare. Ştiind că avea
să primească ceva bun, el a alergat atât de repede către cutiuţa lui, încât a
sărit peste ea şi nu s-a mai putut opri. În acel moment, tata a strigat :
"Frână, bă!" şi de atunci aşa i-a rămas numele.
Mă
gândesc acum, după doi ani de când l-am găsit pe Frână, că numele i se
potriveşte întocmai. Este un motănel foarte energic şi care are grijă de toată
curtea noastră. Numele lui trebuia, într-un fel, să îl înfrâneze, dacă mă
înţelegeţi.
| Numărul din 02 octombrie, al Revistei Ioana |


Bv colega! Tu si motanul tau ati ajuns celebri. E chiar dulce! :)
RăspundețiȘtergere